Thursday, October 22, 2009

mda.. ce dracu sa mai zic

Been there.. done that.
As putea scrie o carte pe baza cacaturilor care mi s-au intamplat, insa nu-mi vine in cap decat o melodie acum, Bush - The Chemicals Between Us.
La urma urmei, asta e tot ce conteaza & fuck the rest.

Hai ma, ca o viatza avem, ce atata tristetze in jur?

Sunday, October 18, 2009

Falsul despre adevar

Da, am intalnit oameni falsi. Si da, o sa mai intalnesc, o sa-i cunosc, o sa ies la beri cu ei, poate o sa-i si iubesc din pacate.
Suntem cam plini de cacat si majoritatea cazurilor ne afisam intr-o maniera pozitiva, stralucitoare si total diferita de ceea ce este in interior. Din simplu motiv ca ne dorim sa apartinem unui cerc, sau sa ne combinam, jucam un teatru fenomenal.
De ce jucam teatru? Pentru ca ne consideram oameni de kkt si atunci teoretic am gasi oameni similari, ceea ce nu e de dorit. Si atunci ne "tunam" putin in exterior, ca sa ne sporim sansele sa pescuim in balta gresita. Si cand gasim acei oameni, cand se face lipeala, asta dureaza putin pentru ca nu poti sa fii altcineva la infinit. Devine obositor. Si atunci, se reia ciclul alta fatza -> alt prost -> pana se duce dracu iar treaba.

Cat de nasol poti sa fii ca sa faci cacaturi din astea?
Cat de slab sa fii?
Cum pana mea sa faci lucruri pe care nu vrei sa le faci?
Cum poti sa zambesti asa de-a-n-pulea, cand nu ai niciun motiv?


Unde dracu mai e distractia aici?
A! Stiu. Implinirea in viatza: "Am facut ceva, i-am prostit pe toti".

Thursday, October 15, 2009

Eh, asa de toamna...

Hai sa mai blogarim putin. Zic.
Exceptand faptul ca mi s-a spart o tzeava prin casa si n-am apa la baie, totul este cat se poate de minunat. Si acum, sa revenim la topicul zilei de azi, ce este putin cam usturator si nu, nu este o shaorma.

Este atata de greu sa fii sincer?

Pana mea, ce mare cacat e sa zici "nu-mi place asta". Tre sa mananci fortzat ceva si apoi sa scoti ochii cand ti-e rau? Cat e de greu sa ai coa' sa recunosti ca ceva nu functioneaza si sa spui stop joc? Altfel totul pare minunat si etc. Daca iti aduc un ardei usturat si tu-l mananci zambind si zici multumesc, nu e logic sa-ti mai aduc unul, ca ti-a placut?
Frate, daca ceva nu se leaga, zii dreacului ca nu se leaga. Spune ca preferi sa faci altceva in schimb, ca ai o problema si lucrurile sunt logice, asa cum ar trebui sa fie.

Fii in pm (post mortem) sincer atat cu tine cat si cu interlocutorul tau. Cea mai mare cretinatate pe lumea asta e sa lasi impresia ca esti altfel si sa te fortezi sa faci lucruri chiar daca nu-ti fac placere. Si nu ma refer la chestii pe care trebuie sa le faci (job related etc.).

Hai, noi sa fim sanatosi.
Poate se va schimba lumea, sau noi dupa ea.

De exemplu, poti spune asta: I Can't See Your Face In My Mind

Wednesday, October 14, 2009

Hai sa zicem...

Sa zicem ca atunci cand erai mic, a venit unu, ti-a luat iepurasul dragutz din maini si ti l-a decapitat in fatza - de ce ma freci la creier cand ard un shut la un caine care ma latra aiurea?

Sa zicem ca ai fost mintzit de jumatatea putreda in trecut - de ce stai geana pe mine mai rau decat SPP, CIA, FBI, KGB si alte institutii gen PLM, FMM etc.?

Sa zicem ca ai luat bataie in trecut, de ce dai sa fugi cand ma incrunt? Poate mi s-a cacat o cioara pe masina... zic.

Sa zicem ca s-a purtat cineva naspa cu tine acu ceva timp... Tre sa futi in gura pe toti pe care te contrazic pe diverse teme? (literare, muzicale...)

Sa zicem ca ai fost inselat de 1/2 iar putreda - inseamna ca daca iti zambeste vanzatoarea de la raionul salamuri tre sa-i infigi unu in cur bonus?

Sa zicem ca ai fost urmarit, persecutat de aceeasi jumatate goala - asta inseamna ca te verific si te spionez daca te intreb in gluma "te cacasi frumoas-o?"

In fine, sunt multe de zis pe tema asta cretina cu spume.
Si acum vine intrebarea mea: Si problema mea, pentru faptul ca exist si te-am intalnit printr-un context mai mult sau mai putin interesant pe lume asta, este?

We are all full of crap!
I rest my case.

Hai sa cante IPR - APUS

Thursday, September 10, 2009

Just chill, and some cinnamon sticks

Liniste si pace, aproape ca o vacanta mentala. Cam asta am in creiere de muult timp incoace. Am fost si sunt.. stress addicted. Dar parca am obosit.
Plm... Mi s-a facut brusc dor de zilele alea in care zaci, nu faci nimic iesit din comun si doar traiesti lucruri simple si marunte. Sa bei o cafea de dimineatza relaxat, sa faci ceva interesant (sau ce stii) de haleala, sa citesti una din cartile ce te asteapta pe raft, sa asculti o muzica, sa joci un monopoly sau orice altceva diferit de iures.

Ciudat, dar parca nu vreau un weekend, ci o vacanta.
Asta imi suna in cap la ora asta: Older - in a good way :)

Monday, August 24, 2009

Ganduri in tramvaie

Random. Asa-s lucrurile. Asa-s gandurile tale, aiurea intr-un tramvai, cred ca ai ajuns in nr. 365.
Tot schimbi tramvaie in speranta ca il nimeresti pe cel bun care te va duce acasa. In fiecare asculti cate o poveste de la persoana de langa tine, fara sa spui nimic. Fiecare cu povestea lui, a ta e insasi povestea lor. Esti oare reflexia din ochii lor? Faptul ca spune cineva despre tine ca esti ok, inseamna asta? Conteaza ca esti viu sau mort in mintea necunoscutilor cu care te intersectezi prin tramvaie anonime?
Are vreo importanta pentru ei daca ai talent la desen, ca esti geniu in fizica sau ca esti criminal in serie? Observa cineva altceva la tine in afara de culoarea tricoului sau daca ai pantofii plini de praf?

Si uite asa, treci dintr-un tramvai in altul, tot inregistrand povesti sau strangand sute de chipuri necunoscute pe hartie foto. Oare singuratatea nu poate fi vazuta ca libertate deplina?

Si cum am revenit la fixatia de acum 6 ani, am pus aici Sunrise - Norah Jones

Monday, August 17, 2009

Burnout. Fast forward

Aproape ca ma bucur, zacand in pat, ca mai e putin din vara. Mai ca-mi vine sa stau si sa nu mai fac nimic, sa nu mai ies la beri, sa nu mai conduc mii de kilometri, sa nu o mai ard prin cluburi si pe la concerte. Mi-a cam pierit dorul de duca... sau am obosit? Sa o iau de la capat?


Unde? Pffffff in 1000 de locuri, cu creierii praf, cearcane gen panda dar cu un cv impresionant la capitolul bosketareala haotica cu un vaga directie inainte. Deh, trebuia sa-mi scot parleala pt anu' trecut cand n-am facut mai nimic din ce aveam pe lista.

Cred ca am obosit, sunt "batran si bolnav" cum zice Fane :) Mai am de dovedit un Plai pe la timisoara, un Green Fest si niscai (minim doua) iesiri pe munte cu ai mei ca brazii si cine o mai fi disponibil.

Am mers, am ars, am cantat, am baut am ras si am vazut.
As adormi la soare vreo 2 saptamani in poala unei tinere revolutionare.
Apoi ma mai gandesc :D

Cum s-ar spune: Summer's almost gone.

Wednesday, August 12, 2009

Give me a riot... or two!

Buimac, dar fericit, ma trezesc pe la 11 juma si imi dau seama ca ma aflu pe o canapea intr-o terasa langa mare. Dormisem bine. Imi amintesc ca m-am intalnit cu un prieten, ca am baut un pahar si am schimbat niste vorbe si cam atat. Imi aprin o tigara, uimitor, pachetul era pe masa. Ma dor mainile, observ ca sunt muscat in vreo trei sau patru locuri. Caut sa-mi iau o bere, sa imi revin. Imi dau seama ca am cheile de la masina... unde or fi astia? Aflu ca s-au invelit cu o barca gonflabila... Traiesc nopti pe care nu le stiu, nopti pe care le aflu de la prieteni, intr-un rezumat sumar intr-o dimineata.
O iau de la capat, intr-un iures frenetic fara sens. Ajung printr-un miraj in Expirat... Cant cu Mosu ceva guns'n' roses si vine "o fana" cam dusa cu capul, ne felicita dar nu se baga in formatie, doar observa si apoi dispare. Imi exprim ferm dorintza de a saruta niste buze cu pierce in ele. Continui cu ce am inceput de ieri, niste votca cu redbull. Imi mai revin putin. De unde dracu am muscaturile astea pe mine... Ma trezesc ca stau singur pe o banca, continuand la al tzaspelea pahar. Enjoy the silence. Ciudat mi s-a parut ca Mara vorbeste foarte rar, contrar anilor in care m-am obisnuit sa turuie. Ceva e putred. Si de ce zice ca am lipsit o ora? Doar 10 minute am facut de la Stuf la Expirat... Aflu ca am sarutat buze cu pierce-uri. O caut turbat pe sora imaginara a Doinei. De fapt nu pe ea. Caut in continuare, sarut alte buze cu sau fara pierce-uri. Ma duc in mare sa ma trezesc. Ajung la o carciuma unde il vad pe Toderutz survoland o tipa cu 2 capete mai mare ca el. Ii fac semne dar nu vede la 2 m de el. Plec cu nu stiu cine pe nisip si fumez. Mai fac o ora inapoi. Pustiu alearga dupa o himera blonda de-i face semne si apoi dispare brusc. De trei ori, cifra fatidica. Ma ridic sa plec, bantui pe nisip, in dreapta mea rasare soarele. Intru intr-un cort, vad oameni indecenti, cer o cheie si dispar. Ma trezesc la 12, intr-o masina, dormind frumos cu Pink Floyd pe fundal.

Ascult obsesiv o piesa de mi-a dat-o Coco: Games for days - Julian Plenti

Monday, August 3, 2009

Carpe diem, what's left of it

De ce oare tot ai senzatia aia stranie ca iti scapa ceva?
De ce te gandesti la iarna, la zapezi nesfarsite si gri?
De ce aluneci printre oameni si nu poti sa te opresti?
De ce te simti singur cu atata lume in jur?
Cum se face ca ai darul sa repari lucruri stricate si le dai altora mai departe drept folosinta ne pastrand nimic?
De ce simti ca trebuie sa stai si nu accepti esecul?
De ce nu te poti aduna sa poti face mai multe?

De ce kkt iti vin atatea intrebari in cap?
Cum sa faci sa le opresti?

Apocaliptica I don't care

Thursday, July 30, 2009

Strange mindset

O explozie de idei, cuvinte aruncate de la unul la celalalt, cu atata usurinta. Un joc de sah permanent, captivant, incat nu-ti dai seama ca cineva te-a calcat pe picior si sangerezi. Arunci cu vorbe in mine de parca ar fi petale, incercand sa schimbi floarea de fiecare data, sa nu ma prind din ce gradina ai furat-o. Shimbi vorba cu usurinta cu care iti dai suvita de par ce-ti atarna pe frunte.

Cine esti?
Nu vad nimic, doar aud cuvinte insirandu-se pe un fir, incercand sa le gasesc un rost, sa formez o cheie. Oare cine o sa castige razboiul asta al ideilor? Eu? Tu? Amandoi?
Propun remiza, peste vreo 20 ani.

Tuesday, July 28, 2009

There's nothing there

E mult vid, mult spatiu intre ochi si minte, se pare ca legatura a incetat pentru moment. Ti-e atat greu sa relationezi cu ce se intampla in jurul tau. Te misti incet, atras magnetic, fara sa stii de ce si ce vrei. Te-ai trezit inconjurat de 6 pachete de tigari cautand sa-ti aprinzi una... sa mai treaca timpul. Mai rezolvi masinal niste probleme pe la job, cautand liniste, cautand nimic, mai citesti niste pagini dintr-o carte prafuita.
Ai uitat sa tresari decat la iminenta unui accident rutier cu un distrus ce incearca sa-si imprezioneze pe pupaza de langa el ce-ti face cu mana.

Ai uitat ce-nseamna viata desi o traiesti zi de zi.
Ai vrea sa pleci dar nu ai cu cine sa impariti tacerea si privirile pe drum.
Se vorbeste, se traieste, un zumzet cretin pe buzele tuturor, obsedati de masini, fufe si lucruri materiale.
E cald, tare cald.
Te gandesti la o injectie cu adrenalina.
E atata praf si zgomot inutil.

Off topic: Rue du soleil - In my heart

Sunday, July 19, 2009

Things that matters. The most?

Cateodata ma gandesc la faptul ca suntem singuri 90% din timp. Ca viata noastra nu ne apartine decat in mica proportie, ca-i iubim pe ceilalti prin felul in care ne reflectam mastile noastre asupra lor, ca nu suntem decat o suma a proiectiilor noastre asupra lumii sau a unor ochi nespusi de frumosi.
Probabil ca de aia tot cautam neobositi in altii franturi din noi.

Ma urc pe un varf de munte, simt ca timpul s-a oprit, cred ca aia e ce vreau si ce caut. Conduc spre naiba stie ce destinatie cu muzica in blana si geamul deschis si cineva in dreapta mea, cu mana in părul meu, zambeste cu mine si intelege fara cuvinte sute de pagini ce vor fi scrise impreuna. Stau tolanit pe nisip si ascult o combinatie de mare si Pink Floyd, rezemandu-ma agale intr-o sticla de votca si nu pot gandi altceva. Ma uit in ochii Andrei, nepoata-mea si nu vreau nimic mai mult in momentul ala decat sa o fac sa rada.
Mi-e greu sa-mi dau seama ce conteaza cu adevarat in zgomotul asta al lumii de langa mine.
Cateodata imi doresc ca nimic sa nu conteze.

De ce cautam sa facem numai lucruri inedite, avand pretentia ca asa vom fi remarcati? De ce ne omoara asteptatul unui telefon? De ce tanjim dupa acceptare si validare sociala? De ce nu putem fi ok fiecare cu mortii lui?

De ce exista scuze pentru toate?

Mi-am amintit azi, in timp ce forjam printre lanuri de porumb spre tzara,
de asta: Lita Ford & Ozzie - Close my eyes forever
si de asta: U2 - I Still Haven't Found What I'm Looking

Friday, July 17, 2009

Senza parole

Ce fain e sa zambesti fara sa faci nimic, fara sa ceri nimic. Doar sa fii, sa molipsesti, sa creezi valuri si sa nu astepti sticla aia cu mesaj in ea. Sa plutesti intr-o deriva de senzatii, sa simti verde electric intr-o bezna colorata de arome. Sa intinzi cu ochii inchisi mainile pana dai de degete lungi si sa cuprinzi cu palma un gat catifelat. Sa mirosi parfumul părului castaniu ce-ti mangaie obrazul ars de soare, sa nu vezi ochi caprui ci doar sa-ti simti buzele cum sunt arse de o respiratie fierbinte, in ritm cu a ta.

Sa stai afundat intr-un scaun moale, sa imparti priviri, sa atingi degete intamplator pe o bricheta, sa nu spui nimic, sa nu auzi nimic, doar sa vezi cuvinte cum se insiruie pe o foaie alba intre 2 cesti de cafea.

Si sa asculti asta: Il cielo ha una porta sola - Biagio Antonacci.

Wednesday, July 15, 2009

Ne dam in barci, cu capul in apa

145. Cicatelea atata am scris de cand am inceput mizeria asta de blog.
Pornesc 146 in vino veritas sau dracu stie ce am lins pe la Revenge. Oricum nu mai conteaza. Am decis sa vad ziua de mine la fel de mahmur ca cea de azi, sa stiu doar ce voi face si sa nu cunosc trecut. Eventual voi citi o carte despre mine, sau cine stie ce monolog in neant. Chiar ma doare la pedala.
I feel good si asta e tot ce conteaza. Ma simt bine pe spinarea mea, pe mahmureala mea si pe zambetele celorlalti. Teoretic n-am cum sa trezesc ganduri negative decat frustratilor. Nu dau decat zambete, nu ofer decat fun. Ce pm te freaca grija ce gandesc despre tine cand rad? Are vreo importanta? Esti ok? Ma-ta e ok? Ai ras cu mine la masa? Ai uitat temporar de cacaturile tale? Te-ai simtit altfel ceasurile petrecute cu mine? Ca sa citam un clasic, Mr. Wolf, din Pulp Fiction: "Let's not suck each others dicks yet!" De ce intri in detalii? Ce importanta are ca-mi tai venele emo style pe sub masa? Un alt clasic anonim spunea: "Ce te fute grija de cum imi duc eu zilele?"

Dracu, eu si 2-3 suflete dragi care vad prin mine stiu ce e in mintea mea. Ce noroc... Altfel...

Pana calului balan, metaforic vorbind, m-am saturat de critici. De lucruri ce nu ar trebui sa fac, ca-s om batran nu de alta. Am mai zis: "Sunt in barca mea. Te urci sau lasa-ma dracu in pace!"

Hai sa ascultam asta impreuna, fara suparare: Ain't no love in the heart of the city - Whitesnake

Friday, June 26, 2009

Una.. poate doua...

Cu ochii in soare. Asa-i frumos sa stai. Si sa nu faci nimic. N-am chef nici sa-mi tai venele cu o pana de gasca. D-apai cu doua.

M-as duce in Guatemala, sa adun visine. Sau ce dracu or cultiva aia acolo... nisip, liane... O galeata? Doua?

Oricum plec dracului d-aici. Sper sa nu ma intorc la fel desi n-am cum. Ma schimb cu fiecare clipit din ochi, cu fiecare refresh de monitor, cu fiecare val... egoist, zambaretz, inchis, eu. Cautarea abia a inceput, odata cu moartea fulgeratoare a ce-a fost pana acu.

As linge o bere, sau poate doua. As urca pe niscai coclauri sa nu ma frece nimeni la creiere, unde nici gaina moarta de 6 saptamani nu s-aude. D-apai telefonu'.

Sau as asculta ceva de genul Edguy - For a trace of life

Wednesday, June 17, 2009

Next

30 plm :)

Tuesday, June 16, 2009

Amalgam de vara

We could plan a murder..... or start a religion, zice Jim. De ce nu? Avem ceva de pierdut in afara de reguli sociale? Iesim din tipar altfel decat ceea ce a devenit normal? Fuck it! I don't care. Viata e oricum de cacat, vorba lu' Bivolu' :))))

Ce pacat ca n-ai vise cu nori si te gandesti la case, frigider, masina si alte cacaturi de confort material. Te limiteaza mai mult decat cei 50km/h in localitate. Stii doar ca poti merge cu 200 dar te supui. Trenul asta nu mai opreste in statia ta. Piss & lov.

Am ramas dator niste brichete prin Baricade. Sper sa nu uit sau sa uite ei :D Oricum, cred ca devine a 2-a casa. Berea, pizza, muzica si Oana rulez :). Ah, si cel mai simpatic caine urat, Maya.

Mai e o zi pana maine. Alte 365 pana data viitoare. Jenant. Mai bine lipseau zilele astea. Sunt inutile. Cred ca o sa dorm sau o sa beau. Oricare varianta e buna.

Oare negrul tau e la fel de gri ca albul meu? Oare vezi si tu pasii aia care nu duc niciunde dar au o cadenta care spune directia? Oare poti scrie pe nisip nimic si sa spui tot? Oare poti sta nemiscata cu degetele prinse intr-ale mele si sa asculti vantul pe faleza? Nu-i asa ca viata incepe sa devina interesanta la drum intins si cu parul in vant?

Am uitat ochelarii in masina si ma fute refreshul asta la ochi. Cacat... mai bine imi rupeam o mana decat sa ma usture ochii non stop de la orice.

Bivole, hai ca nu-i chiar asa de cacat. Bafta stie de ce:)) Scoici sa ai la tine si esti porc. Chiar si pe luna.


But, the only ordinary world that i accept: Duran Duran's one.

Monday, June 15, 2009

Incolor

De cand ma stiu am fost "a blue person" adica mare fan de culoare albastra. Tricouri albastre, masina bleu, blugi albastri, tenesi albastri, cer albastru etc.
Ciudat este ca de 1 an m-am plictisit de albastru si imi place rosu. Nu o sa-mi iau blugi sau baschetzi rosii acum, dar am 2 pereti maro-roscat in casa si masina tot rosie... Na, ca imi facui si blogu' tot rosu :D

O fi avant vreo insemnatate pshihiatrica-astrologica-transcedentala-imbecila acest lucru?
Sau e fix random si ii dau eu ca de obicei o oarecare insemnatate?

Saturday, June 13, 2009

Chill.. prea chill.

I think i've lost my vibe... sau mi-am iesit din mana. Oricum ciudat sentiment. De parca astept sa-mi gasesc locul si bajbai printre nori cu ochii deschisi. Am lumea mea si e misto. Dar parca mai trebuie ceva, ultimul cui batut in perete, o ultima fraza de incheiere, ca altfel totul atarna in eter. Ma seaca echilibrul asta metastabil ce se poate narui in orice clipa si de care tragi cu dintii sa-l priponesti.

I'm lost in a moment, cum zice Bono. O clipa senina dar afisata tamp.

Chill.. prea chill. O vad, o simt dar e noua, abstracta, calda, in nuante de rosu si negru-caprui. Ciudat este ca nu are forma, pare ca se duce dincolo de timp atat de familiara mintii si atat de straina mainilor. Am chef sa-mi infig mainile in iarba uscata si sa stau. Sa ma uit, sa adulmec esente de sunet. Sa ascult o muzica verde-albastra, fara sa critic faptul ca-i putin arsa de soare.

Oare am gasit ce cautam in mine? Chill.. prea chill. De parca am luat vacanta de mine si de tot ce-am sapat in desert toti anii astia.

Sunete pastelate imi suna in cap, stau pe o iarba uscata, adie un vant albastru si ma uit la un cer in brazdat in ritm de smooth jazz.

Sau poate... mda, nu ma mai grabesc... Do you see it too?

Thursday, June 11, 2009

Mereu intre alte ploi

Ma gandeam zilele astea la dorul de duca pe care il am. Si incercam sa-l pun in carca lipsei de chef de munca, adica... grav, pentru ca-mi place ceea ce fac. Insa am realizat ca e adanc trasat prin capul meu de ani de zile si incepe sa iasa usor la suprafata pe masura ce trece timpul si se deschid perspectivele. Cred ca m-as baga la un jurnal foto in jurul lumii, atent documentat si asta mai mult pentru ziua aia in care stai cu laptopul in brate langa o soba cu un vin fiert si dai next.. next.. next... back.. next... "Mai tii minte asta? Ce fain a fost..."

Ce naiba sa faci mai cu sens in lumea asta decat sa vezi cat poti din ea, sa intelegi cat te tine balamaua, sa cauti pana nu mai ai ochi sa vezi si memorie sa asimilezi.

Cea mai tare senzatie cand plec undeva, nu e aia de la inceput de drum, nerabdarea de a ajunge la destinatie si sorbitul din priviri a fiecarui deal si padure colorata din traseu ci aia de la intoarcere, cand obosit fiind, nu mai ai chef de metale la blana si pui ceva soft, cu geamul deschis si fumand relaxat. Atunci cand te cuprinde o toropeala placuta si visezi la zilele ce-au trecut, zambind catre complicele tacut din dreapta ta ce cauta atent pe harta o noua destinatie.

Atunci cand nu mai sunt cuvinte de rostit, pentru ca au devenit imagini, arome, senzatii.


Cam asta mai e de zis: Come away with me - Norah Jones

Monday, June 8, 2009

Again. Here i go.

Stii ceva? Lumea e mica. A dracului de mica. Si parca se contracta pe zi ce trece. Sa nu ai indoiala ca strainul ce trece prin fata ta sau tipa misto ce iti face cu ochiul nu cunoaste pe cineva din anturajul tau, sau poate sunt chiar amici sau au avut ceva de impartit in timp.

O gramajoara de evenimente interesante carora nu prea le-am alocat multi neuroni s-au intamplat in timp si m-au facut sa ajung la concluzia asta. So, ai grija pe unde arunci cu piatra. Poate dai intr-unul d-al tau :))

Off topic.
Vama ramane Vama, cu tot asflatul sau pistele pentru biciclisti imaginari pe care le fac ei. E ceva in aer acolo, mai mult decat in orice loc. Degeaba ai cauta alt loc, nu cred ca gasesti. Sa speram totusi ca ne vom putea duce nepotii pe acolo sa se joace in nisip si nu pe ciment.

Mereu imi ramane in creier dorinta de hai-hui. Traiasca road-trip-urile si jumatatile pudtrede, cu cine le-a inventat!
Cred ca m-as multumi cu job-ul de turist pe viata, chiar daca nu e asa de bine platit :D

Acum, nu ma omor dupa melodie, dar dupa film da. Das Wilde Leben - Summer Wine
O alta varianta a dorului de duca: Here i go again -Whitesnake.

Wednesday, June 3, 2009

Idiot's guide. Post coitum.

Mi-au trecut nenumarate proverbe prin cap in timp ce spargeam niste lucruri sau rupeam altele. Nu merita mentionat decat cel mai de seama "prost sa fii, noroc sa ai". Am crezut in multe, asa in prostia mea dar noroc ca m-am trezit printr-un iures de evenimente apocaliptice pentru mine.

Mi-am facut la un pahar de vin o lista cu lucruri interesante de spus post coitum:
Draga mea, sa stii ca nu voi crede nimic din ce zici, chiar daca mori si spui ca mori si te vad ca mori, tot iti dau o palma, poate te prefaci, nu? :D
Voi rade daca imi ceri ajutorul la chestii minore, hai ma, chiar nu esti in stare de nimic?
Iti voi da flori doar daca eu consider ca am chef, chiar si in numar par, eventual garoafe.
Voi crede ca imi mangai parul din lipsa de pisica sau tic nervos, nu ca ai vreo treaba cu mine. Probabil ca o sa ma rad in cap daca se repeta.
Stiu ca nu ai incredere in nimic din ce fac si ma consideri un looser, insa .. ma doare in p^&a. De fapt nici acolo, ca e naspa. Nu-mi pasa, pe scurt.
Poti sa-mi spui si ca ma iubesti sa-ti sara inima din piept. Ia sa vedem!? Sare?

Concluzie post mortem.
Inainte de a incepe o mizerie, trebe sa vedem cum e ciorba. Ce se aduce la masa. Daca se califica pentru felul 2.
Cum ziceam, prost sa fii, noroc sa ai sa scapi.

As fi bagat o Sepultura, dar n-am chef. Putina zbantuiala nu strica: Baby's got a temper - The Prodigy.

Later edit: hai mah si asta. Ca merge. Dig Lazarus, dig

Tuesday, June 2, 2009

Chapter X ends today

Unele chestii care ma enerveaza pentru ca imi stau in gat si din motivul asta ma seaca tocmai pentru ca ma enerveaza desi sunt niste prostii. Nu dau exemple ca sunt stupide. Dar sunt ale mele. Si cum spuneam, ma enerveaza faptul ca ma enerveaza. Cred ca sunt nevricos pe tema asta :)

In fine, un capitol se incheie azi. Altul incepe tot azi.

Mereu am urat necunoscutul prin prisma nesigurantei controlului absolut, al feedback-ului real-time. Ajungi sa obosesti fiind al dracului de precaut si citind de 1000 de ori pentru siguranta manualul de folosinta al unei linguri pentru a preveni eventuale dezastre minuscule.
Insa, tot facand asta, mi-am dat seama ca mai mult ma adancesc in calcule si ecuatii si mai putin in senzatii.

Black sun... on white world...
O cale noua?
Orizontul e frumos doar de pe nisip sau stanca.

Sa cante astia: Black sun - Dead can dance

Summer rain

Rapid si blurat, ca un sir de masini ce trec pe langa tine cand de pishi oprit pe banda de siguranta pe autostrada. Cam asa trec gandurile pe langa mine. Mai ales cele legate de oameni. Chiar nu mai sunt in stare pe moment sa tin minte nume, fetze, parfumuri. Un amalgam de culori placute imi provoaca simturile zilnic dar tabloul este unul amorf. Detaliile se vad doar luate individual insa cine are chef de asa ceva?

Ma vad trecand printr-o perioada de miserupism exarcerbat, cu chef de a fi turist o viata, de a nu ma infige ca un cavaler teuton in alt scut. Sper sa castig la loto si sa va trimit un milion de carti postale si giga de poze de prin zeci de coclauri nemaivazuti decat de localnici.


Ieri in vama imi puneam intrebarea la o bere pe nisip daca nu e prea putin timp in cei 90 ani pe care mi-am propus sa-i traiesc pentru a face tot ce-ti trece prin cap, pentru a te dezvolta in 10 milioane de directii independente, sa stimti cum cresti si sa lasi dracu limitarea asta in plata domnului. Sa citesti 10000 de carti bune, sa vezi 10000 de filme, sa asculti miliarde de piese cutremuratoare, sa inveti sa canti la un instrument, sa stii sa dansezi, sa faci fotografie, sa fii bun la mate, sa intelegi politica, sa poti sa scrii asa cum simiti si cat simti.

La dracu, poate mi-o veni mintea la cap pe la fro 30 ani. Ca si tanti aia a lu Balzac. Pacat ca Balzac e mort, ca-i dadeam un telefon: "coae, pana la urma, care e faza ca nu mai inteleg nimic?"

Eh, noi sa fim sanatosi!
Pana atunci i'll enjoy My wine in silence- My Dying Bride

Thursday, May 28, 2009

Organic. La dracu.

P%^& mea. Niciodata nu am inceput un post cu aceasta expresie dar cum o viata are omul nu merita ratat niciun eveniment.

Sunt inca marcat de o piesa de o ascult de o saptamana, la nemurire.
La urma urmei ce mai conteaza ca trecutul iti este parte din viitor, ca ai pierdut definitiv ce ai crezut ca iti este religie si moarte. Nu poti decat sa visezi la ingeri blonzi cu aroma de iasomnie, tei si mana maicii domnului, fara a fi legat de religia pe care tocmai ai renegat o seara intreaga.
Incep sa devin in ajunul crancen a 30 x 365 organic, sa-mi simt fiecare celula cum vibreaza la diversi stimuli bahici sau erotici. Si uite asa cum mai intra un pahar de vin din filiera Pisica-Mimi-Mitzi, ca tare bun e.

Si ajung sa ma simt la un sfert din viata mai bine decat am iesit chel din mama (presupun, desi parca eram blond si acum brunet la 1.90).

Concluzia: de m-ai fi intrebat acu 5 ani ce vreau sa fac ti-as fi raspuns concret cu zecimala, aia, aia, celalta.

Daca ma intrebi acum iti spun ORICE. Orice zboara se mananca. Daca nu, o treci la pierderi. Macar ai incercat.

P.C. (post coitum). Cititorule, nu ai si tu senzatia ca ai trait prea putin pana acum? Nu simti ca nu ai ars destul? Sau ca mai ai mocnit in tine un foc ce poate distruge pe vecie entitati ratate, fiinte demult uitate si straine? Drace, nu vezi cum curge sangele din tine aiurea intr-un bol de lut ce nu e luat in seama? Cat pula mea mai ai de trait in tine fara sa te reversi peste buza sangerie si dulce a paharului? Cand ai de gand sa musti din ea pana simti ca ceea ce ti se cuvine e in tine?

Si acum, ascultati organic asta:Blood Stain- Unkle
Bonus, piesa ce ma face sa ma vad gonind cu muzica in blana printr-un camp de maci pana uit de toate: Reign - Unkle

Tuesday, May 26, 2009

Pe sub apa, in aer

Chiar imi trecusera prin cap cateva schije de aberat pe blog dar in urma berilor din ultima ora le-am cam uitat. In fine, trecem peste aspectele negative ale vietii si ne continuam incursiunea paradoxala in imbecilitatea mea de creier.

Se pare ca prea mult am aberat pe chestii vazute ca triste/deprimate/lalaite in ultima vreme incat multa lume probabil ca ma considera un distrus care isi plange amarul pe net in loc sa varuiasca un perete alb cu o sticla de vin rosu. Apoi, cum nu tot ce zboara se mananca, se poate deduce logic ca nu sunt pe cale de a-mi taia venele si a umple tastatura de moloz. Pur si simplu imi trec niste cacaturi prin cap si neavand alta ocupatie seara, le vars pe aici. In rest sunt perfect capabil de a bea niste beri prin motoare, baricade, sau in alte carciumi cu nume de obiecte revolutionare, sa rad ca retardul de glume ok si sa nu-mi plang de mila pentru ca .. nu am de ce.

De ce mi-am facut blog? Dracu stie.

Probabil ca era la moda, pentru ca am fost provocat, pentru ca vroiam sa inteleg si prin prisma altor ochi beliti in monitor anumite lucruri ce-mi pareau enigmatice la un moment pierdut in timp. Cum variantele de blog monden, politic, cu bancuri sau pornografii nu m-a atras, am ales sa aberez cele mai negre ganduri ce mi-au survolat emisferele.

S-a schimbat ceva la mine? Multe.

De exemplu, sunt fan pitzipoance. Rau. Ma las de roakeritze pt ca sunt prea duse cu capul. Desi e frumos sa asculti o borala in miez de noapte si sa ti-o tragi eventual discutant in acelasi timp teme filosofice aleatorii, cateodata mi se ia de acest fenomen. Cam des in ultima vreme. Cred ca am devenit "too old for this shit" si nu ma deranjeaza "chill out-ul" deloc.
Din contra, mi-a facut deosebita placere duminica sa stau rezemat de o umbrela din aia de stuf la vama si sa ma uit la lume, sa-mi beau berea si sa fumez linistit. Atata durere grava in organ n-am avut de ani de zile.

Ce dracu atata agitatie?

Nu e mai bine sa-ti vezi/faci de treaba linistit? Chiar trebuie sa faci tahicardie la fiecare mizerie ce iti apare in campul vizual convins pana in rarunchi ca tre sa iei pozitie de actiune, sa-ti tragi burta incordandu-ti muschii pelvieni si sa faci ceva? As sta 1000 de ani. Si m-as uita. Oricum apa o sa curga pe dunare cacalau. Suntem prea mici pentru a conta cumva in torentul asta al vietii.

Ce am vrut sa spun?

Nici asta nu stiu. Doar am tastat fara noima. Singurul lucru care ma oftica teribil acum e ca nu mai pot bea o bere din cauza stomacului. Mi-as! Va trebui sa ma las de sportul asta si sa ma apuc de ceva mai sanatos. Ex: Votca + inalbitor de portocale.

Hai ma, ce dracu! Doar nu e chiar asa de negru.
Si cum ziceam ca m-a las de bere si de rock, ascult o piesa geniala: Con toda palabra - Lhasa

Wednesday, May 20, 2009

Foto de familie

M-am amarat si inrait, asta fac in ultima vreme.
E bine totusi (cred) ca o observ (rautatea) cum mi se scurge prin vene si asemenea endorfinelor ma face sa ma simt bine si de cacat in acelasi timp. In fine, este foarte intersanta ideea ca pe cat imbatranesti devii de cacao ca si individ, pe langa faptul ca-ti cad dintii si mergi in 3 picioare (al 3-lea e bastonul nu mataranga), ajungi o chitra de om.

Exista totusi si viceversa, la care sper eu (so help me god). Adica sa incepi sa simti ca se misca ceva prin tine, sa poti sa ai discernamantul sa lasi cacaturile la o parte si sa te uiti uimit ca retardul ala din American Beauty si sa observi lumea de langa tine si toate lucrusoarele amuzante care le contine.
As putea abera la infinit pe tema asta (sa-ti traiasca vinul, Pisica!) dar probabil ca o voi aprofunda in compania unora dragi mie, cumva la peste 2000 m pe niste coclauri.

Oricum, till the fat lady sings mai e, asa ca imi ramane sa ma uit ca boul pe geam din masina si sa vad oameni mai tristi, mai veseli, monocromi si multicolori.

Ca sa inchid aceasta mizerie de paranoie a rautatii din mine ce creste ca alien in predator,
listen to this: Pj Harvey and Nick Cave - Henry Lee

Wednesday, May 6, 2009

I think... I don't think anymore

M-am trezit de dimineata cu un gand tare interesant. De fapt cu nicio dorinta. Sau gandul de a avea dorinte. In fine, dracu stie. Prin casa este haos, prin minte haos, chef nici de o moarte mai mica macar. Bai, da' nimic! Cu mine in starea asta ar muri vaca de sete/foame. Ah, sa nu uit gainile.

Si culmea e ca imi zboara pe langa urechi niscai chestii interesante, proiecte, traznai, dar nu-mi vine sa ma ridic din pat. M-am prostit de-a binelea. Nici de munca nu-mi arde. Cred ca m-as uita infinit la filme care mai de care de kkt.

Bonus, m-am pricopsit si cu o durere interesanta de stomac, gen "lasa-ma sa te las, definitiv".
Imi suna in cap cuvintele raposatului Morrison: "I think I'm having a nervous breakdown". O carte extrem de interesanta zace la mine pe masa, cu un semn de carte in ea, cred ca am ajuns la faza cand se infiinteaza The Doors iar Jim o ia pe ulei. Probabil ca o iau si eu zilnic de la Lusien pt ca nu i-am inapoiat cartea...

In fine, mai bine imi iau pastilele de stomac si bag un film, evident de cacat. Ramaneti cu una din preferatele mele, Pink Floyd - Confortably Numb

Tuesday, April 21, 2009

Random thoughts

Se pare ca tre sa ma simt plin de ura, uimit de imprejurari, confuz in ceea ce ma priveste sau a locului in puzzle-ul mondial ca sa pot abera ceva. Momentan mi s-a nazarit o duda pe creier in ceea ce priveste idealistii, cei cu "free willy" in brate si adeptii a "sigur zbaterea mea de pasare in vrie va insemna ceva".

Acu' eu is genu care merge cu "the general flow", oarecum miserupist la ce se intampla in somalia sau in alte contexte ce nu ma privesc direct. Repet, sunt limitat in a simti greutatea mondiala in fiecare colt al ei, ignorant de profesie.
Revenind la aberatia initiala, ce rost are sa te consumi pt motive de genul "cocalari in vama", "pastele, un produs de advertising", "societatea vrea abdomene plate" si etc. Oricum nu insemni nimic in marele univers. Fa si tu calculul 1/7 miliarde. Daca e sa faci o limita, cam tinde spre zero, nu? Te crezi grauntele fara de care se darama marele zid chinezesc? Gunoiul ce zgarie ochii fara de sclipire ai lumii?

Propun sa fii tu cu ale tale, sa ai dumnezeul tau si sa mergi in pace pe drumul pe care il vrei. Semnezi petitii pentru ce? S-au dus timpurile in care vocea ta conta ceva. Acum e prea mult zgomot sa te faci auzit. Mai bine te exprimi prin altceva, scrie o carte, picteaza ceva, cultiva ciuperci, numai urmareste-ti pasiunea si tine cu dintzii de ea.
Poti face valuri altfel, nu te mai agita pe uscat.

Am zis.

Sunday, March 8, 2009

High hopes

M-am cam saturat de toate. Pot spune ca nu-mi gasesc locul desi ma uit in jurul meu. Parca as dormi continuu. Si cand ma trezesc, continui sa dorm, nu fac nimic, nu se intampla nimic cat de cat relevant in cautare.

Oare nu se justifica existenta prin chestii mari sau mici realizate, care iti dau satisfactia si imboldul de a merge mai departe? Unde pm sunt toate?

Parca mi-am pierdut simtul umorului de la o vreme. Si gandurile. Nu mai stiu ce-mi place si ce nu-mi place. Pt ca nu-mi place nimic. Cred ca particip intr-un film care nu-i al meu. Nu recunosc pe nimeni, nici chiar pe mine. Vad ca interactionez, dar nu aud nimic. E un film mut si alb negru stupid.

De ce nu pot incepe odata toate planurile ce le am in minte?
Mi-e cald, mi-e firg, mi-e totuna.

Imi suna in cap "The grass was greener, the light was brighter..." High hopes / Pink Floyd

Tuesday, February 3, 2009

Intrebari stupide despre oameni.

Ok. Si incepi sa masori...

Pai, la 1.xx are yy kilograme. Ok.. asta face persoana placuta ochiului uman. Sa zicem.. atragatoare. Subiectiv. Unora le plac vacile, altora ... jazzul?

Pai.. asculta rock sau hip trip hop tzoc poc, sau chill out sau dracu stie ce salam sau carnati trandafiri. Comparabil cu mine, rock ar fi ok. Sa zicem ca mai ma dau pe altele.. 2-3.. Iar subiectiv. Wtf legatura are stilul de muzica cu... greutatea?

Acum... se uita la Tv sau nu... poate e spalat pe creier sau gaseste ca si modalitate de destindere aceasta activitate. Dracu stie. Si eu ma mai uit la o stire sau pe... Vh1?

Are bashketi in picioare sau o arde in adidas ol' fashion... Poate se simte confortabil asa, sau... e cocalar. Sau limitare de buget?

Blond? Brunet? pfff... irelevant?

E altruist, bun la suflet, saritor, "ne-egoist" si lista de pleonasme poate continua la nesfarsit?


Cred ca raspunsul e stupid. Dar oarecum adevarat. Imi place.. sau nu.
Pur si simplu. Sau axion?

Imi place sa merg cu premisa de nevinovatie in frunte. Sau in buzunar.
Pana la proba contrarie.

Later edit. Am gasit si cantecul. Bush - The chemicals between us

Thursday, January 29, 2009

Random thoughts

Multe.. asa cum sunt. Si mici ale dracu. Abia le vezi.
Ce este interesant este ca in viata sunt cateva ecuatii simple, fara necunoscute. Sau daca sunt necunoscute, sunt volatile si acceptate de toata lumea.
Exemplu: "Ii spun ei ca am vazut ieri un caine mov. Se amuza, ignora si se uita simpatic la mine. Puteam sa spun ca am vazut 2, 3, 4 in toate culorile curcubeului vazute printr-o prisma de un orb. Reactia era aceeasi." WTF?!

La urma urmei, dam prea multa atentie frazelor, cuvintelor spre deosebire de context. Ne uitam dupa forme si nu dupa fond. Aruncam cu pietre pentru niste cuvinte scalcite desi ideea e geniala. Judecam dupa aparente, dupa ce ni se pare, fara sa ne intrebam "oare, am inteles bine?".
Avem dreptate de fiecare data. Fiecare in felia lui de cozonac.

Dammit. Niste cozonac cu vin rosu, n-ar strica. :D

Cred ca am luat-o razna de la insomnii. 3-4 beri nu e reteta buna. De ceai de tei nu ma apuc. N-am covrigi si nici nu sunt pensionar.

Mi-a ramas in cap asta: In your perfect world.

Tre sa plec pe munte. Tre sa mai fac poze. Tre sa mai fac multe.

Tre sa aberez mai putin :)))

Monday, January 26, 2009

Say it right

Bla, bla, bla...

Cum ziceam, random shit. Asa e viata. Stiu man, e de cacat. :))
Mereu am privit cu admiratie si invidie pe cei care par ca stiu ce fac. Chiar daca e totul gresit, directia, vantul in panze, dar nu conteaza. Ei cred ca e ok. Si merg inainte.

Eu ma frec la creier cu idei, analizez, testez, astept pe mama lui stefan sa-mi spuna ca e safe. Masor de prea multe ori acel mic pas pe care trebuie sa-l fac. Si ma plang ca nu am timp, ca il pierd, ca... plm. Apoi regret ca nu am facut-o. Apoi iar pun in balanta nisipul. Si-l numar... si-l strecor. Nu urla nimeni "bah, e doar nisip! ce plm te freci atata? ce dracu tot calculezi?"

Este un lucru de care pur si simplu nu poti sa te feresti pentru ca nici experienta anterioara si nici simularile matematice nu-si au rostul. Se cheama "out of control" si este cat se poate de natural. Insa nu pentru mine.

Si iote asa mor multe oportunitati din cauza calculelor.
E bine ca am cateva fixatii pe lumea asta, care ma tin la un nivel de normalitate. Mda, noroc cu hobby-urile. Life savers.

Concluzie? Mai bine spui lucrurilor pe nume. Adica sa accepti ceea ce esti. Si sa convingi pe ceilati sa te accepte.

Saturday, January 17, 2009

Deja vu

Iti suna telefonul, acelasi ringtone de kkt pe care incerci sa-l schimbi de juma' de an dar n-ai nimerit unu care sa nu deranjeze sau sa fie suficient de abstract incat sa nu semene a nimic si sa nu nasca intrebari... plictisitoare.

" - Ce faci mah? O ardem pe undeva? Niste rokareala, niste nenumarate beri si hahaiala pana la 5?
- Ce dreacu sa fac.. same ol', parca nu stii :)"
... In fundal se aude Chirila la radio lalaind pe aceiasi tema de 10 ani. Mai da-le dracu de vama, nisip, buze si limbi in ureche. Fac aceleasi poze de ani. Nici macar "same shit" nu mai e. Doar mai multe gunoaie si tzarani.
"- Bah, nush ce sa zic, mi s-a cam luat. Unde merem? LMC? Fire? Revenge la Lenti Chiriac? Ii ascultam pe copiii aia cum lalaie in Iron Shit City?
- Pai ce pm sa facem? Hai dracu bem o bere, doua si pe urma o ardem in Expirat. Ne uitam la minore si plecam acasa :)))
-Mdeah, hai sa bem niste beri, poate ne vine vreo idee."

Si asa ajungi acasa, mergand in aceleasi locuri, facand aceleasi lucruri de atata timp si te gandesti oare ce se poate intampla data viitoare.
Stam si ne tot kkm pe noi sa identificam "patterns" in viata asta, pe care sa le folosim la ceva sau macar sa intelegem mai multe si sa ne iluminam, ca in "Fetita cu chibriturile". Well, le avem, in fiecare zi. Aceleasi balarii, deghizate in lumina diminetii, in umbra norilor sau in niste fulgi de zapada.
Cred ca incep sa inteleg pe astia de fac bungee jumping :) E.. altceva decat.. SAME OLD SHIT. (pana devine si ala :)))

In fine, cred ca ma apuc de baut. Apa plata in locul celei minerale. Just for fun.
Sau.. altceva. Sa astept sa crape sistemul. Trebuie sa se intample. Sunt optimist. In Matrix a fost :).

Pana atunci, Just Got To Be

Sunday, January 11, 2009

Cautarea salcamului taiat...

In cautarea adevarului, a lucrurilor ce conteaza, tot zbucuiumul consta in incercarea de a spune lucrurilor pe adevaratul lor nume.

We are all full o crap.
Asta o stie toata lumea. Numai ca, intr-un mod fenomenal, reusim cu mare succes sa il ascudem de noi insine si astfel ne cream o aura de oameni ok, care pot sa rada si sa spuna glume fara stres. Dar noaptea, cand ramai doar cu mintea ta, lucrurile apar si atunci iar incerci sa le ignori, sa le negi si sa le afunzi in ignoranta.

Gandindu-ma la critica pe care am primit-o in legatura cu "fericiti cei saraci cu duhul", mi-am dat seama ca este in parte adevarata. Insa a omis cealalta posibiliate si anume sunt fericiti cei care cunosc intr-adevar. Si ma refer la cunoastere in sensul strict banal, simplu, nu la visul lui Einstein.

Happines is in little pieces.
In cazul asta, trebuie sa ma bucur pentru ca mai am 3 tigari pana maine si pentru ca tocmai am vazut Into the wild.

Friday, January 9, 2009

pfuuuuuuuu

Ma enervez. Urlu. Sunt plin de spume si draci. Zilnic. Nimic nu-mi convine. Nu stiu ce vreau. Nu stiu de ce vreau. Ma plictisesc instant. NU vreau nimic. Dar totusi vreau.
Nu stiu de ce am nevoie sa ma calmez. Votca? Distonocalm? Zen? Arsenic?

Si iar ma enervez, scriind acest post de cacat.

De unde mama dracu atata ura acumulata?

Thursday, January 8, 2009

Trecu si anul asta...

Am ajuns sa ma bucur ca trece, ca ajunge odata vremea sa spun 3, 2, 1 si sa rasuflu usurat. Simteam nevoia unei linii imaginare trasate in minte pentru a putea spune "astea sunt din trecut, nu se mai pot repara, va trebui sa trecem peste".

Cred ca voi incerca chestii simple, aparent plictisitoare. Sunt destul de ok in lucrul "multitasking" dar.. prea mult.. e prea mult. M-a saturat sa alerg dupa iepuri alesi sau impusi.



Cu riscul de a intuneca multe din directiile ce-mi apar in cale si-mi starnesc curiozitatea (excesiva, din pacate nativa), voi alege o salata, simpla, plictisitoare si ...rosie.