Thursday, May 22, 2008

Nebun, visand la nebunie

"I'm just an ordinary guy, with nothing to lose" - Kevin Spacey in American Beauty
Cea mai tare replica dintr-un film, dupa mine.

De-ar trai toata lumea cu ideea asta in cap, nu s-ar mai scrie atata maculatura despre tot soiul de tristeti in special afective si mii de alte remuscari. Dar deh, lumea nu e perfecta, tristetea, ca si grotescul, atrage ca un magnet. Nu degeaba a scris Arghezi "Flori de mucigai". Avantaj: imbogatirea vocabularului. :)

Sunt trist, cu spume -> reactie: "aawww! pai ce-ai patzit? offf... vaiii etc etc." = compasiune
Radiez de fericire -> reactie "Si? Mori da-te dracu!" :)

Morala? Te uiti la Discovery, macar e neutru.

Wednesday, May 21, 2008

Dorinte...

Chiar nu mai astepti nimic. Nu mai vrei decat sa traiesti, aparent, superficial, sa ai dorinte materiale si ganduri pur absente. Ai uitat sa mai visezi, sa mai crezi si sa mai razi cu lacrimi.

Vrei doar o casa, o masina... cacaturi. Ai uitat tot, nu mai vrei nimic.

Sunday, May 11, 2008

Note to self?

Nietzsche zice: “You must have chaos within you to give birth to a dancing star.”
Eu ma intreb, cat de cat haos este nevoie? Chiar trebuie sa arzi in nebunie pentru a avea ceva? Cat poti rezista tentatiei de a pune punct? Preferi sa mori incet, in tine, sa-ti slefuiesti in asa fel partea de creier in care ai emotiile incat orice sa nu mai simti?
Sau preferi sa te omoare ei...

Esti altruist sau doar folosit? Cum iti dai seama?
Putin egoism nu strica. Putin mai mult egoism nu strica deloc. Iar daca esti master of... puppets, poti spune cu atata usurinta: fuck them, fuck them all.

Whatever, ar trebui sa fie haos, cu macar 1% ordine in el, cat sa te faca sa mergi inainte...